Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch a vorbit într-un interviu pentru TVR MODLOVA despre alegerile parlamentare şi despre procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Diplomatul s-a referit şi la planul prezentat de Igor Dodon la Munchen privind rezolvarea acestei probleme.
TVR MOLDOVA: Domnule ambasador bine aţi venit la noi la TVR MOLDOVA şi vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia la emisiunea Conexiuni. Vreau să începem discuţia noastră cu un subiect de actualitate. Ştiu că Misiunea OSCE în Republica Moldova nu este direct implicată în procesul electoral din ţara noastră, există o Misiune specială a OSCE şi ODIHR, dar aş vrea să vă întreb cum apreciaţi rezultatul acestor alegeri (nr. Alegerile parlamentare din 24 februarie)?
Claus Neukirch: Vă mulţumesc pentru invitaţie. Responsabil de monitorizarea alegerilor a fost misiunea OSCE ODIHR care deja luni au dat o apreciere acestui scrutin. Experţii au remarcat că au fost alegeri competitive cu respectarea drepturilor, dar au remarcat şi faptul că au fost cumpărate voturi, că s-au dat indicaţii şi s-au folosit resursele administrative şi au dat o apreciere foarte balansată a situaţiei. Noi nu mai avem ce adăuga concluziilor colegilor noştri de la ODIHR.
TVR MOLDOVA: Ştim ă rapoartele misiunilor de observare sunt deobicei echilibrate, balansate care acoperă de obicei neregulile, dar dau de obicei calificative generale, în acelaşi timp Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi corecte, o coaliţie formată din mai multe ONG-uri a declarat că aceste alegeri nu au fost libere şi doar imparţial corecte. În ce măsură aceste constatări ale acestor ONG-uri s-ar putea regăsi în rapoartele finale ale misiunilor internaţionale?
Claus Neukirch: Eu cred că observatorii ODIHR se bazează pe metodologia lor şi eu cred că în raportul final vor include toate observaţiile şi constatările pe care le-au făcut de la mijlocul lunii ianuarie şi până în ziua scrutinului.
TVR MOLDOVA: În aceste alegeri am observat o mai mare implicare a cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc în regiunea transnistreană. Au fost peste 30 de mii de cetăţeni care au fost transportaţi organizat la secţiile de vot. Cum apreciaţi dumneavoastră această situaţie, sigur că toţi cetăţenii trebuie să aibă acest drept, dar totuşi am observat că au fost admise abuzuri. Cum apreciţi acest scrutin din perspectiva participării cetăţenilor din stânga Nistrului şi dacă votul acestora va fi reprezentată în viitorul Parlament?
Claus Neukirch: Înaintea scrutinului din 24 februarie, Misiunea OSCE a fost în contact cu autorităţile din stânga Nistrului şi am discutat despre accesul alegătorilor la vot şi ei ne-au asigurat că nu vor împiedica pe nimeni să meargă la vot. Ceea ce am văzut în ziua alegerilor, a fost că nu au fost piedici pentru populaţie. Noi am văzut transport organizat pentru deplasarea populaţiei, însă nu am putut stabili că a fost organizată de cineva anume, pentru a favoriza sau defavoriza o anumită forţă politică.
TVR MOLDOVA: Domnule Ambasador, anul trecut s-au constata mai multe evoluţii în ceea ce priveşte acele opt puncte semnate de Chişinău şi Tiraspol, cum apreciaţi dumneavoastră aceste rezultate şi dacă mai rămâ anumite subiecte care necesită implicarea părţilor?
Claus Neukirch: Noi am avut progres în cinci domenii, unul deja a fost practic rezolvat în 2016, în ceea ce priveşte problemele în domeniul ecologic. Ceea ce s-a reuşit cu susţinerea noastră, eu aş nota în primul rând problema şcolilor cu predare în grafia latină (nr. Şcolile cu predare în limba română), care au la moment o bază foarte bună. Au contracte de arendă, au contracte care asigură achitarea aceloraşi facturi la gaze şi energia electrică ca şi celelalte şcoli din regiune. S-a rezolvat problema circulaţiei libere a elevilor şi profesorilor acestor şcoli. Aceasta este un lucru foarte bune. Mai rămâne problema clădirilor şcolilor din Râbniţa şi Grigoriopol care nu au fost parte a acordului din 2016. Un alt succes a fost rezolvarea problemelor agricultorilor din Doroşcaia, care pot să meargă liber să-şi prelucreze pământurile, mai rămâne nereglementată soarta a câtorva hectare de pământ care aparţin primăriei din Doroşcaia. Un al treilea progres ar fi cel legat de numerele neutre pentru maşinile din stânga nistrului. La moment avem peste 2000 de vehicule înregistrate deja. La moment podul de la Gura Bâcului a fost redeschis şi pot circula camioanele, şi la final aş nota rezolvarea problemei diplomelor eliberate de Tiraspol, care sunt apostilate la Chişinău.
TVR MOLDOVA: Aveţi anumite date câţi studenţi au beneficiat de aceste beneficii? Aş mai vrea să vă întreb care este soarta diplomelor eliberate de Chişinău, sunt recunoscute la Tiraspol?
Claus Neukirch: La moment sunt peste 200 de studenţi din stânga Nistrului care au beneficiat de apostilarea diplomelor. În ceea ce priveşte diplomele de la Chişinău, eu nu cunosc cazuri în care Tiraspolul să nu le fi recunoscut. Acest mecanism permite celui care a primit această diplomă se arată că instituţia există.
TVR MOLDOVA: Domnul Neukirch, din ce cunoaştem mai rămâne deschisă problema telecomunicaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Care sunt provocările şi perspectivele pentru reglementarea acestei probleme?
Claus Neukirch: În principiu la acest subiect s-a ajuns la o înţelegere, acum se desfăşoară procesul de implementare. La moduil practic aceasta ar trebui să fie în felul următor, operatorul care există la moment în Transnistria ar urma să primească o licenţă regională sub legislaţia Republicii Moldova. Guvernul deja a făcut schimbări în legislaţie pentru a permite acest lucru. Unica problemă este că licenţele din Republica Moldova au fost deja oferite unor operatori. Acum Guvernul trebuie să se înţeleagă cu operatorii naţionali penru oferirea unor recompnse.
TVR MOLDOVA: Anul trecut a avut loc doar o reuniune în formatul 5+2. Există o voinţă politică din partea Tiraspolului pentru a trece la coşul trei de negocieri şi anume acela de a discuta problemele legate de reglementarea politică a diferendului transnistrean?
Claus Neukirch: Noi când ne întâlnim în formatul 5+2 ne punem principiile de a rezolva problemele la care am ajuns la un acord. De exemplu punctele semnate la Berlin în 2016, au fost definitivate la Viena apoi aplicate. Acum planificăm o nouă reuniune la care să anlizăm ce s-a făcut şi ce mai trebuie de făcut pentru finalizarea acestor opt puncte. Noi trebuie să vedem ce probleme avem pe segmentul de securitate şi de statut special. Dar acest lucru trebuie să vedem o nouă guvernare la Chişinău şi să ajungem la anume puncte comune cu reprezentanţii Tiraspolului. La moment nu suntem la o asemenea etapă în care putem discuta despre aceste probleme.
TVR MOLDOVA: Tot pe parcursul anului trecut s-au intensificat anumite acţiuni ale autorităţilor transnistrene în Zona de securitate. Vorbim despre exerciţii militare în comun cu Grupul Operativ al Armatei Ruse, GOTR, la începutul acestui an au avut loc unele acţiuni cum ar fi mişcarea unor aşa-numite posturi de grăniceri în zona de securitate. În ce măsură aceste acţiuni pot contribui sau împiedica procesul de reglementare?
Claus Neukirch: Misiunea OSCE încearcă să stopeze orice acţiuni care pot duce la escaladarea situaţiei sau la desfăşurarea unor provocări. Noi dorim ca prin negocieri să ajungem la un numitor comun şi să reducem tensiunile. Ne dorim ca treptat să putem ajunge la mandatul oferit de statele membre misiunii noastre. Acela de a oferi un statut special Transnistriei. Noi vedem şi recunoaştem că la moment Tiraspolul are o altă viziune, dar poziţia celor 57 de state este alta.
TVR MOLDOVA: Din 2017 se discuta despre o viziune unică de reglementare a conflictului transnistrean şi de a reunifica ţara. Înţeleg că proces nu a evoluat, între timp preşedintele Igor Dodon a venit cu o iniţiativă proprie care a fost prezentată la Conferinţa de la Munchen, acest pachet „Pentru Moldova”. Vreau să vă întreb dacă a-ţi văzut acest pachet şi dacă aveţi anumite reacţii sau comentarii cu privire la acest proiect?
Claus Neukirch: Noi avem legături atât cu echipa preşedintelui Dodon, dar şi cu alte autorităţi care au misiunea de a elabora o strategie de reglementare a conflictului transnistrean. Cred că cel mai corect ar fi să aşteptăm formarea noului Guvern la Chişinău, apoi să vedem care ar fi strategia acestuia sau cum vede noul cabinet abordarea acestui conflict. După aceasta vom vedea care va fi rolul nostru.
TVR MOLDOVA: Totuşi, care ar fi poziţia Misiunii OSCE dacă se va ajunge ca iniţiativa domnului Dodon să prindă contur. Adică în spaţiul public se discută despre reeditarea Memorandumului Kozak din 2003, care ar avea ca elemente de bază neutralitatea permanentă şi federalizarea Republicii Moldova. Care ar fi poziţia Misiunii OSCE în cazul unui asemenea proiect?
Claus Neukirch: Poziţia Misiunii OSCE este una foarte clară. Noi avem un mandat şi optăm pentru un statut special Transnistriei, trebuie să fie o soluţie care întăreşte integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. În plus, aceasta trebuie să fie o soluţie de lungă durată care să ofere cetăţenilor un stat funcţional. În 2003 anume din această perspectivă OSCE nu a susţinut acel plan de reglementare a conflictului transnistrean. Noi vorbim despre statut special şi trebuie să vedem conţinutul acestui statut nu să discutăm pe chestiuni generale, adică să abordăm termeni ca Autonomie, sau alte denumiri. Indiferent de termeni, pe noi ne interesează mecanismele de funcţionare şi susţinerea populară a acestui proiect.
TVR MOLDOVA: Aş dori să discutăm puţin despre relaţiile interetnice. Cum apreciaţi realizarea Strategiei pentru relaţiile interetnice şi ce face Misiunea OSCE pentru a contribui la realizarea acestei Strategii?
Claus Niukirch: Noi avem o colaborare foarte strânsă cu Înaltul Comisar pentru relaţii interetnice. Până acum s-a realizat foarte multe. Dacă vorbim despre Autonomia Găgăuză, acolo s-a lucrat mult asupra educaţiei bilingvă. Şi în Strategia naţională este stipulat că, cunoaşterea limbii de stat este un vehicul pentru integrarea şi aceasta înseamnă că acest proces trebuie să înceapă în grădiniţă, apoi să urmeze la şcoală. Există şi program de întărirea participării minorităţilor naţionale în programe publice, în programe de investiţii. În plus noi susţinem Strategia naţională pentru nediscriminare, dar şi comemorarea Holocaustului. Prin aceste programe încercăm să întărim o societate tolerantă, inclusivă în care minorităţile naţionale pot să se simtă bine. Să poată folosi în acelaşi timp limba maternă, dar şi limba statului în relaţia cu instituţiile publice.
Claus Neukirch: Vă mulţumesc pentru invitaţie. Responsabil de monitorizarea alegerilor a fost misiunea OSCE ODIHR care deja luni au dat o apreciere acestui scrutin. Experţii au remarcat că au fost alegeri competitive cu respectarea drepturilor, dar au remarcat şi faptul că au fost cumpărate voturi, că s-au dat indicaţii şi s-au folosit resursele administrative şi au dat o apreciere foarte balansată a situaţiei. Noi nu mai avem ce adăuga concluziilor colegilor noştri de la ODIHR.
TVR MOLDOVA: Ştim ă rapoartele misiunilor de observare sunt deobicei echilibrate, balansate care acoperă de obicei neregulile, dar dau de obicei calificative generale, în acelaşi timp Coaliţia Civică pentru Alegeri Libere şi corecte, o coaliţie formată din mai multe ONG-uri a declarat că aceste alegeri nu au fost libere şi doar imparţial corecte. În ce măsură aceste constatări ale acestor ONG-uri s-ar putea regăsi în rapoartele finale ale misiunilor internaţionale?
Claus Neukirch: Eu cred că observatorii ODIHR se bazează pe metodologia lor şi eu cred că în raportul final vor include toate observaţiile şi constatările pe care le-au făcut de la mijlocul lunii ianuarie şi până în ziua scrutinului.
TVR MOLDOVA: În aceste alegeri am observat o mai mare implicare a cetăţenilor Republicii Moldova care locuiesc în regiunea transnistreană. Au fost peste 30 de mii de cetăţeni care au fost transportaţi organizat la secţiile de vot. Cum apreciaţi dumneavoastră această situaţie, sigur că toţi cetăţenii trebuie să aibă acest drept, dar totuşi am observat că au fost admise abuzuri. Cum apreciţi acest scrutin din perspectiva participării cetăţenilor din stânga Nistrului şi dacă votul acestora va fi reprezentată în viitorul Parlament?
Claus Neukirch: Înaintea scrutinului din 24 februarie, Misiunea OSCE a fost în contact cu autorităţile din stânga Nistrului şi am discutat despre accesul alegătorilor la vot şi ei ne-au asigurat că nu vor împiedica pe nimeni să meargă la vot. Ceea ce am văzut în ziua alegerilor, a fost că nu au fost piedici pentru populaţie. Noi am văzut transport organizat pentru deplasarea populaţiei, însă nu am putut stabili că a fost organizată de cineva anume, pentru a favoriza sau defavoriza o anumită forţă politică.
TVR MOLDOVA: Domnule Ambasador, anul trecut s-au constata mai multe evoluţii în ceea ce priveşte acele opt puncte semnate de Chişinău şi Tiraspol, cum apreciaţi dumneavoastră aceste rezultate şi dacă mai rămâ anumite subiecte care necesită implicarea părţilor?
Claus Neukirch: Noi am avut progres în cinci domenii, unul deja a fost practic rezolvat în 2016, în ceea ce priveşte problemele în domeniul ecologic. Ceea ce s-a reuşit cu susţinerea noastră, eu aş nota în primul rând problema şcolilor cu predare în grafia latină (nr. Şcolile cu predare în limba română), care au la moment o bază foarte bună. Au contracte de arendă, au contracte care asigură achitarea aceloraşi facturi la gaze şi energia electrică ca şi celelalte şcoli din regiune. S-a rezolvat problema circulaţiei libere a elevilor şi profesorilor acestor şcoli. Aceasta este un lucru foarte bune. Mai rămâne problema clădirilor şcolilor din Râbniţa şi Grigoriopol care nu au fost parte a acordului din 2016. Un alt succes a fost rezolvarea problemelor agricultorilor din Doroşcaia, care pot să meargă liber să-şi prelucreze pământurile, mai rămâne nereglementată soarta a câtorva hectare de pământ care aparţin primăriei din Doroşcaia. Un al treilea progres ar fi cel legat de numerele neutre pentru maşinile din stânga nistrului. La moment avem peste 2000 de vehicule înregistrate deja. La moment podul de la Gura Bâcului a fost redeschis şi pot circula camioanele, şi la final aş nota rezolvarea problemei diplomelor eliberate de Tiraspol, care sunt apostilate la Chişinău.
TVR MOLDOVA: Aveţi anumite date câţi studenţi au beneficiat de aceste beneficii? Aş mai vrea să vă întreb care este soarta diplomelor eliberate de Chişinău, sunt recunoscute la Tiraspol?
Claus Neukirch: La moment sunt peste 200 de studenţi din stânga Nistrului care au beneficiat de apostilarea diplomelor. În ceea ce priveşte diplomele de la Chişinău, eu nu cunosc cazuri în care Tiraspolul să nu le fi recunoscut. Acest mecanism permite celui care a primit această diplomă se arată că instituţia există.
TVR MOLDOVA: Domnul Neukirch, din ce cunoaştem mai rămâne deschisă problema telecomunicaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului. Care sunt provocările şi perspectivele pentru reglementarea acestei probleme?
Claus Neukirch: În principiu la acest subiect s-a ajuns la o înţelegere, acum se desfăşoară procesul de implementare. La moduil practic aceasta ar trebui să fie în felul următor, operatorul care există la moment în Transnistria ar urma să primească o licenţă regională sub legislaţia Republicii Moldova. Guvernul deja a făcut schimbări în legislaţie pentru a permite acest lucru. Unica problemă este că licenţele din Republica Moldova au fost deja oferite unor operatori. Acum Guvernul trebuie să se înţeleagă cu operatorii naţionali penru oferirea unor recompnse.
TVR MOLDOVA: Anul trecut a avut loc doar o reuniune în formatul 5+2. Există o voinţă politică din partea Tiraspolului pentru a trece la coşul trei de negocieri şi anume acela de a discuta problemele legate de reglementarea politică a diferendului transnistrean?
Claus Neukirch: Noi când ne întâlnim în formatul 5+2 ne punem principiile de a rezolva problemele la care am ajuns la un acord. De exemplu punctele semnate la Berlin în 2016, au fost definitivate la Viena apoi aplicate. Acum planificăm o nouă reuniune la care să anlizăm ce s-a făcut şi ce mai trebuie de făcut pentru finalizarea acestor opt puncte. Noi trebuie să vedem ce probleme avem pe segmentul de securitate şi de statut special. Dar acest lucru trebuie să vedem o nouă guvernare la Chişinău şi să ajungem la anume puncte comune cu reprezentanţii Tiraspolului. La moment nu suntem la o asemenea etapă în care putem discuta despre aceste probleme.
TVR MOLDOVA: Tot pe parcursul anului trecut s-au intensificat anumite acţiuni ale autorităţilor transnistrene în Zona de securitate. Vorbim despre exerciţii militare în comun cu Grupul Operativ al Armatei Ruse, GOTR, la începutul acestui an au avut loc unele acţiuni cum ar fi mişcarea unor aşa-numite posturi de grăniceri în zona de securitate. În ce măsură aceste acţiuni pot contribui sau împiedica procesul de reglementare?
Claus Neukirch: Misiunea OSCE încearcă să stopeze orice acţiuni care pot duce la escaladarea situaţiei sau la desfăşurarea unor provocări. Noi dorim ca prin negocieri să ajungem la un numitor comun şi să reducem tensiunile. Ne dorim ca treptat să putem ajunge la mandatul oferit de statele membre misiunii noastre. Acela de a oferi un statut special Transnistriei. Noi vedem şi recunoaştem că la moment Tiraspolul are o altă viziune, dar poziţia celor 57 de state este alta.
TVR MOLDOVA: Din 2017 se discuta despre o viziune unică de reglementare a conflictului transnistrean şi de a reunifica ţara. Înţeleg că proces nu a evoluat, între timp preşedintele Igor Dodon a venit cu o iniţiativă proprie care a fost prezentată la Conferinţa de la Munchen, acest pachet „Pentru Moldova”. Vreau să vă întreb dacă a-ţi văzut acest pachet şi dacă aveţi anumite reacţii sau comentarii cu privire la acest proiect?
Claus Neukirch: Noi avem legături atât cu echipa preşedintelui Dodon, dar şi cu alte autorităţi care au misiunea de a elabora o strategie de reglementare a conflictului transnistrean. Cred că cel mai corect ar fi să aşteptăm formarea noului Guvern la Chişinău, apoi să vedem care ar fi strategia acestuia sau cum vede noul cabinet abordarea acestui conflict. După aceasta vom vedea care va fi rolul nostru.
TVR MOLDOVA: Totuşi, care ar fi poziţia Misiunii OSCE dacă se va ajunge ca iniţiativa domnului Dodon să prindă contur. Adică în spaţiul public se discută despre reeditarea Memorandumului Kozak din 2003, care ar avea ca elemente de bază neutralitatea permanentă şi federalizarea Republicii Moldova. Care ar fi poziţia Misiunii OSCE în cazul unui asemenea proiect?
Claus Neukirch: Poziţia Misiunii OSCE este una foarte clară. Noi avem un mandat şi optăm pentru un statut special Transnistriei, trebuie să fie o soluţie care întăreşte integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. În plus, aceasta trebuie să fie o soluţie de lungă durată care să ofere cetăţenilor un stat funcţional. În 2003 anume din această perspectivă OSCE nu a susţinut acel plan de reglementare a conflictului transnistrean. Noi vorbim despre statut special şi trebuie să vedem conţinutul acestui statut nu să discutăm pe chestiuni generale, adică să abordăm termeni ca Autonomie, sau alte denumiri. Indiferent de termeni, pe noi ne interesează mecanismele de funcţionare şi susţinerea populară a acestui proiect.
TVR MOLDOVA: Aş dori să discutăm puţin despre relaţiile interetnice. Cum apreciaţi realizarea Strategiei pentru relaţiile interetnice şi ce face Misiunea OSCE pentru a contribui la realizarea acestei Strategii?
Claus Niukirch: Noi avem o colaborare foarte strânsă cu Înaltul Comisar pentru relaţii interetnice. Până acum s-a realizat foarte multe. Dacă vorbim despre Autonomia Găgăuză, acolo s-a lucrat mult asupra educaţiei bilingvă. Şi în Strategia naţională este stipulat că, cunoaşterea limbii de stat este un vehicul pentru integrarea şi aceasta înseamnă că acest proces trebuie să înceapă în grădiniţă, apoi să urmeze la şcoală. Există şi program de întărirea participării minorităţilor naţionale în programe publice, în programe de investiţii. În plus noi susţinem Strategia naţională pentru nediscriminare, dar şi comemorarea Holocaustului. Prin aceste programe încercăm să întărim o societate tolerantă, inclusivă în care minorităţile naţionale pot să se simtă bine. Să poată folosi în acelaşi timp limba maternă, dar şi limba statului în relaţia cu instituţiile publice.
